Lună: mai 2018

Tudorel Toader termina inca o data Statutul Administratiei Nationale a Penitenciarelor.Mandat de 4 ani pentru directori.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat, astăzi, la Constanța, că a finalizat statutul Administrațieu Naționale a Penitenciarelor, directorii centrelor de detenție urmând să ocupe funcția timp de patru ani, pentru cel mult două mandate. Angajații penitenciarelor nu se vor mai numi funcționari publici ci polițiști de penitenciare.

Tudorel Toader a spus că se abrogă legea 293/2004, care este actualul statut al ANP, și se adoptă o nouă lege.

“Avem finalizat statutul Administrației Naționale a Penitenciarelor. Angajații nu se vor mai numi funcționari publici cu statut special ci polițiști de penitenciare. În actualul statut, X, Muscalu de la Poarta Albă să spunem, dacă dă concurs și câștigă, rămâne director până iese la pensie. Acum numai patriarhul are mandat nedeterminat. Dar dacă la ANP ai un director de 20 de ani de zile, îi scade interesul competitiv. Și noi am propus mandat de patru ani și cel mult două mandate. Să știe că peste patru ani îi vine evaluarea și nu stă pe scaun până iese la pensie. Și mai e ceva. Să îi dea o speranță, o șansă reală și celor care sunt poate mai tineri, care aspiră să devină și ei directori”, a explicat ministrul Justiției, Tudorel Toader, ieri la Constanța.

 

30 de ani condamnare din 225 primiti, pentru escrocul Ovidiu Rusu!

Escrocul Ovidiu Rusu a strâns condamnări care însumează 225 de ani de închisoare, însă pedepsele i-au fost contopite, el primind o condamnare de 30 de ani de închisoare. In luna martie, Curtea de Apel Suceava l-a condamnat pe rădăuţeanul Ovidiu Rusu la 10 ani de închisoare pentru infracţiunea de tăinuire, după ce i-au fost contopite mai multe pedepse, la care judecătorii suceveni au adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, de 225 de ani, 272 de luni şi 1.395 de zile de închisoare, respectiv 93 de ani, 10 luni şi 5 zile

Deşi a absolvit doar patru clase, Ovidiu Rusu a reuşit să păcălească zeci de oameni dându-se drept procuror sau judecător şi obţinând de la victime sume foarte mari de bani. El se lăuda în urmă cu câţiva ani că ar fi strâns o avere de peste 700.000 de euro.

Judecătorii motivează aplicarea pedepsei de 30 de ani de închisoare prin faptul că individul, deşi este închis de mai mulţi ani, a continuat să comită tot felul de infracţiuni, fără ca perioada petrecută după gratii să-l reabiliteze în vreun fel.

„La încadrarea juridică a faptei instanţa de fond trebuia să aibă în vedere că infracţiunea ce face obiectul cauzei a fost comisă de inculpat în stare de recidivă postexecutorie, acesta săvârşind cu intenţie fapta prezentă după executarea (sau considerarea ca executată) a pedepsei de 4 ani închisoare”, au arătat judecătorii de la Curtea de Apel Suceava.

În luna martie a acestui an, Curtea de Apel Suceava l-a condamnat pe inculpatul Ovidiu Rusu la 10 ani de închisoare pentru infracţiunea de tăinuire, după ce i-au fost contopite mai multe pedepse, la care judecătorii suceveni au adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite de 225 de ani, 272 de luni şi 1.395 de zile de închisoare, respectiv 93 de ani, 10 luni şi 5 zile de închisoare.

Magistraţii suceveni au dispus ca Ovidiu Rusu să execute în final o pedeapsă de 30 de ani de închisoare. Decizia instanţei sucevene este definitivă.

Interviu cu Adrian Grigoroiu, Președinte Sindicat Equitas, despre meseria de lucrator in penitenciarele din Romania.

Vice.com sparge gheata si scrie inca o data despre viata lucratorului de penitenciare, despre problemele cu care se confrunta, despre riscurile meseriei si despre adevaratele motive care au adus sistemul penitenciar in colaps.

„Au început să se gândească la deținuți după ce au intrat în închisoare politicieni și patroni de televiziune.” 

Viața din penitenciarele românești e subiect aprins de dezbatere de doi ani. Totul a pornit de la o decizie-pilot a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind condițiile proaste în care trăiesc deținuții români. În principal aglomerația, dar nu numai. Subiectul a fost însă exploatat alarmist de politicieni și oameni de afaceri care voiau să-și salveze propria piele. – Scrie vice.com

VICE: Cum ați ajuns să lucrați în domeniu?
Adrian Grigoroiu: De mic copil m-a atras meseria aceasta. Inițial am vrut să merg în Poliție, însă, având rude în sistemul penitenciar, am ajuns aici. Lucrez de 11 ani, am trecut prin mai multe sectoare, am lucrat și în operativ, adică lucrătorii care intră direct în contact cu deținuții. Acum îmi desfășor activitatea în sectorul logistic, răspund de secția de bărbați, care sunt clasificați la regim deschis. Cu ei desfășurăm activitățile de reparație curente.

Ce satisfacții aduce un astfel de job?
Satisfacțiile unui lucrător de penitenciar sunt că reușesc să ajung acasă după efectuarea serviciului. Pentru că este un serviciu stresant, te uzează și psihic și fizic. Faptul că ajungi în sânul familiei, fără să dai curs provocărilor și încercărilor din timpul unei zile, trecând peste toate înjurăturile, peste toate amenințările la care suntem supuși, pentru mine este cea mai mare satisfacție.

Vorbeați despre înjurături și amenințări. Ce alte riscuri presupune meseria asta?
Faptul că ai curajul să intri de la 7,30 la serviciu, pe o secție unde ai deținute clasificate în mai multe categorii. Pe o secție, de exemplu, unde ai deținute de maximă siguranță, deținute arestate preventiv, cele intrate în carantină – faptul că ai curajul să intri într-o asemenea secție, unde cel puțin doi lucrători ar trebui să-și desfășoare activitatea, asta este o încercare, este o provocare pentru noi.

Altă provocare este faptul că avem o secție de medico-social, unde sunt încarcerate aproximativ 40 de deținute, toate depistate cu virusul HIV. Știm cu toții riscul la care ne expunem în momentul în care intrăm pe acea secție. Oricând poți aduce acasă la familie, la copii, la soție vreun virus. Faptul că ne asumăm acest risc și intrăm în serviciu acolo este o provocare.

De-a lungul carierei, ați fost vreodată atacat sau agresat?
Eu, personal, nu. Dar am avut colegi atacați, chiar loviți. Și prin toată țara au fost cazuri. Am încercat în ultima perioadă să aducem la cunoștința opiniei publice cam toate problemele care se întâmplă, pentru că am văzut din partea multor oameni că încearcă să deformeze imaginea lucrătorului de penitenciar – făcându-l torționar și așa mai departe.

Numai anul trecut, la nivel de țară, au fost înregistrate aproximativ o sută de ultraje. Că e înjurătură, că e amenințare, că încearcă să te lovească, că te îmbrâncește, că aruncă după tine cu o bancă, un scaun, cu ceva – trebuie sesizat Parchetul. Trebuie să ținem cont că lucrăm cu tâlhari, criminali, cu fel și fel de infractori.

Cum sunteți instruiți să reacționați în astfel de situații? Ce trebuie să faceți?
Păi, noi suntem instruiți, avem și grupe de intervenție. La noi, avem o echipă operativă care, dacă se întâmplă vreun incident, nu prea poți să-i strângi. Pentru că, în loc să desfășoare activitatea pe care trebuie s-o desfășoare, sunt angrenați în altele, din lipsă de personal. Deci, nu e o lege scrisă. Te afli în fața unui incident creat între două persoane private de libertate.

Nu îți spune nimeni ce să le vorbești în momentul ăla, cum să reacționezi. Toată treaba e să știi cum să relaționezi cu ei, să negociezi și cum să gestionezi acel moment. Trebuie să chemi responsabilul de zonă, trebuie să anunți alți colegi. Dar dacă cel mai aproape coleg e pe o secție de deținere și nu poate să părăsească locul, nu prea are cum să te ajute. Lipsa de personal ne duce în această situație.

De ce există această lipsă de personal?
În ultima perioadă ne-am confruntat cu un val mare de pensionări. Toată această nesiguranță – ați văzut câte modificări s-au făcut pe legea pensionării – i-a dus pe oameni în pragul de a ieși la pensie. N-au mai avut încredere să stea, să lucreze în continuare. Sistemul în sine nu prea mai este atractiv pentru tineri și angajările făcute-n ultima perioadă nu prea au avut puterea de a acoperi aceste găuri. Ne dorim să se deblocheze aceste posturi, să dea drumul la angajări. La nivel național, suntem undeva cu vreo opt mii de posturi în minus. A venit domnul ministru Tudorel Toader cu o hotărâre de guvern, a aprobat mărirea schemei de personal la nivel național cu vreo mie de posturi, însă e praf în ochi. Toate aceste posturi sunt nebugetate, deci nu poți să le scoți la concurs. N-ai cum să angajezi.

Ați asistat vreodată la o revoltă?
Nu mai știu exact să vă spun în ce an a fost, în perioada aia eram plecat. Dar am avut revoltă în penitenciar, pe secția a doua, din câte îmi aduc aminte. S-a apelat la penitenciarele din jur, au venit, s-a așternut liniștea, ulterior au fost relocate deținutele pe la alte penitenciare și totul a intrat în normal.

Dar de la ce pornise?
Erau fel și fel de revendicări. Dacă nu le-ai dat ceva în ziua respectivă sau n-a ieșit ca ele, încep să bată-n ușă, vor totul atunci, imediat, nu țin cont de nimic. Ei și ele nu știu că noi nu avem oameni ca să acoperim toate secțiile, ei vor atunci să le îndeplinești toate drepturile. Nu înțeleg că o cerere trebuie să-și urmeze cursul, că poate să dureze o săptămână, două, până primește soluționare. Însă sunt mereu scoși la raport, merg la comandantul de secție, li se spune care e procedura, dar vorbești de pomană. Vor atunci.

„La nivel de țară, depășim un milion jumate de ore suplimentare nerecuperate”

Care a fost cel mai dificil moment din cariera dumneavoastră?
La început, când m-am angajat în sistemul penitenciar, acum 11 ani, era mai ok. Probleme multe întâmpinăm acum. De câțiva anișori, de când am rămas fără personal. Se acumulează ore suplimentare, astea-s problemele noastre, nemulțumirile noastre. Faptul că nu se deblochează aceste posturi, să vină tineri, să-i instruiești, să mai prindă un pic din experiența celor care se apropie de pensionare.

Orele suplimentare sunt plătite?
De la 1 aprilie am obținut prin acțiuni sindicale și negocieri plată pentru orele suplimentare. Și în Poliție și în penitenciare. Însă ele nu se plătesc în totalitate. De exemplu, dacă ți-ai făcut 24 de ore suplimentare într-o lună, îți plătește undeva la 15 ore. Și asta după 60 de zile în care instituția are posibilitatea să-ți acorde zile libere pentru orele respective. În cazul în care după 60 de zile nu ți s-a dat liber, orele suplimentare intră la plată.

Problema noastră arzătoare este că de vreo 3-4 ani tot acumulăm ore suplimentare. La nivel de țară, depășim un milion jumate de ore suplimentare nerecuperate. Aici, la Târgșor, cred că atingem aproximativ 28 de mii de ore suplimentare, plus încă 1 000 de zile de concediu restante. Noi am solicitat să ni se plătească aceste ore suplimentare. Plec de acasă, sunt la dispoziția ta, vin, muncesc, dar plătește-mă. S-au purtat discuții la nivel de lideri de sindicat, la nivel de ANP și chiar și cu ministrul Justiției, cu ministrul Finanțelor, însă nu s-a ajuns la niciun consens.

Care e diferența între a munci cu deținuți bărbați, față de deținute femei?
Păi, am lucrat și cu femei, am lucrat și cu bărbați. Mare diferență nu e. Femeile sunt mai gălăgioase, mai rele de gură. Bărbații, de multe ori, sunt situații când sunt mai înțelegători. Ca agresivitate, un bărbat poate fi mai periculos, dar ei sunt mai înțelegători, le explici care e rolul lor în penitenciar și pricep. Secția noastră de bărbați are numai deținuți la regim deschis, ei sunt cu pedepse mici, așteaptă să plece acasă. De când sunt selectați, sunt întrebați ce știu să facă, sunt puși la probă, știu dinainte ce au de făcut: eu sunt sudor, eu sunt zugrav etc. Depinde și de tine ca lucrător cum știi să-i apropii de tine. Fără favorizări, totul legal, respecți legea. Ei au statutul lor, noi avem statutul nostru.

Când ați lucrat pe secție de femei, cum era interacțiunea de zi cu zi cu deținutele?
Impropriu spus lucrat. Nu ai cum să lucrezi pe secție de femei ca bărbat. Pe secția de femei sunt numai supraveghetori femei. Pentru a înlătura orice suspiciuni. Sunt excluse cazurile de hărțuire. Noi ar trebui să fim undeva la 400 de lucrători și-n momentul de față ne desfășurăm serviciul cu 200. Efectivul de deținuți este undeva la 480. Problema este că din cei 200 de angajați, 100 ne desfășurăm serviciul în celelalte sectoare – financiar, logistică, reeducare.

Practic, cei care iau contact cu deținuții sunt doar 100. Și ăia împărțiți în patru schimburi. Avem și un pluton de escorte. Raportul e undeva de 1 lucrător la 4,7 deținuți, ceea ce mi se pare foarte puțin.

„Se gândesc la deținuți doar după ce au intrat în închisori oameni politici, patroni de trusturi de televiziune.” 

Se tot discută în spațiul public despre condițiile proaste din penitenciarele românești. Ce ar trebui făcut pentru a rezolva problema?
Investiții. Sistemul este subfinanțat. CEDO a spus că trebuie luate măsuri în penitenciare, vizavi de supraaglomerare. Nu a spus nici să punem în aplicare recursul compensatoriu și să venim cu șase zile câștig la 30 în condiții improprii. Nu a spus nici să fie despăgubiți deținuții între sumele acelea, cinci euro și opt euro pe zi. N-au spus decât că trebuiesc luate măsuri în mediul penitenciar vizavi de supraaglomerare. Cred că mai oportun era să aloce niște bani și să se modernizeze penitenciarele, să se creeze un alt penitenciar – unul, două, în funcție de banii pe care-i avem – să se creeze noi spații de deținere în penitenciarele în care infrastructura permite.

Din punctul nostru de vedere, tot ce se face va avea efect pe termen scurt. Chiar dacă s-a dizolvat puțin fenomenul ăsta de supraaglomerare, e pe termen scurt. Ei deja au început să se întoarcă, cei care au beneficiat de legea 169 (recursul compensatoriu). Dacă tu nu le asiguri nimic când ies pe poarta închisorii, nu le ușurezi cu nimic intrarea în societate, să-și găsească un loc de muncă, șocul pentru ei la liberare este foarte mare. Neștiind să facă nimic, vin înapoi. Mai bine aici: trei mese pe zi, apă caldă la dispoziție, televizor în cameră, nu le lipsește nimic.

Dar chiar credeți că sunt nefondate plângerile deținuților care dau statul în judecată? 
Știți cum e? Noi, federația sindicatelor, mai demult, alături de APADOR-CH, am atras atenția asupra faptului că în penitenciare nu sunt condiții corespunzătoare. S-a adus la cunoștința mai marilor noștri. Însă, ce ne dă nouă de gândit: de ce au început să ia măsuri acum, după ce au apărut prin închisori oameni politici, patroni de trusturi de televiziune, oameni de afaceri care, dacă stai și analizezi, observi că au cotizat la nu știu ce partid, au susținut campania electorală a nu știu cărui partid? Chestia asta ne face să fim suspicioși cu măsurile astea.

Au existat și aici deținuți/deținute liberați prin recursul compensatoriu care au recidivat?
Bineînțeles. În prima sesiune de intrat în comisia de liberare, au beneficiat de recursul compensatoriu vreo 80. Deja vedem aceleași fețe prin penitenciar. Nu trebuie să generalizăm acum, să spunem că toți au aceeași factură ca oameni. Nu sunt toți la fel. Dar 30-40% dintre ei se întorc în penitenciar.

Zece deținute într-o celulă

Aici a existat problema cu supraaglomerarea? Câți oameni sunt ținuți într-o celulă?
Păi, sunt celule și cu zece, au fost și camere în care au fost cazate mai multe deținute. A fost și la noi problemă, tocmai de-aia am beneficiat de recursul compensatoriu.

Ați avut mari corupți cazați aici?

Am avut și din rândul politicienilor. Doamna Elena Udrea, doamna Bica. Am avut și judecători, judecătoare. Tot felul de oameni. Au avut aceleași condiții. Toți au același statut. Unii au beneficiat de condiții speciale pentru că se încadrează în lege (articolul 34, referitor la deținuții vulnerabili). De exemplu, cei care înainte au legiferat actul de justiție (deputați sau senatori). Sunt anumite condiții care trebuie îndeplinite.

„Doamna Udrea stătea într-o cameră cu alte deținute care aveau cam același statut.”

Cum vi se par proiectele astea de lege ce se tot dezbat acum prin Parlament, cu pușcăria la domiciliu, pușcăria part-time?
Eu sper să nu se realizeze așa ceva. Practic, e o pușcărie luată la mișto. Prin toate aceste legi pe care încearcă să le pună în practică și să intre în vigoare, te duce cu gândul că dânșii își pregătesc viitorul, ca să zic așa. Am văzut că se zice că n-au făcut fapte violente, că să se recupereze prejudiciul. Da, recuperează prejudiciul, însă ai făcut o faptă, trebuie să răspunzi cumva, în afara faptului că ți-a recuperat prejudiciul. O sancțiune trebuie să primești, că așa și-ar permite toată lumea să facă orice.

Care ar fi salariul de pornire, dacă m-aș angaja acum în sistem?
Salariul unui lucrător de penitenciar este undeva la 2 000 de RON net, plus această normă de hrană, deci ajungi undeva la 3 000. La riscurile, la meserie pe care o facem, eu nu cred că-mi iau salariu pe măsură. Sporuri avem, dar intră acolo, în cei 2 000 de lei. Vă spun speța mea: iau 3 200 de lei, după 11 ani vechime.

Există agresivitate în rândul deținutelor?
Agresivitatea deținuților, în general, a crescut în urma tevaturii ăsteia pe legile care vor să intre în vigoare. Ei stau, văd la televizor, primesc informația legat de faptul că vor fi despăgubiți, legat de faptul că se schimbă Codul Penal, că pleacă mai devreme acasă, că o să beneficieze de nu știu ce clemență – toate aceste proiecte le alimentează gândul că vor pleca mai devreme. Și le crește puțin agresivitatea, nu mai au răbdare, li se pare că sunt îndreptățiți în toate.

Articol de vice.com

ANP | Concurs de ocupare a 52 de posturi de conducere din domeniul economico-administrativ(sursa interna)

ANP anunta scoaterea la concurs a 52 posturi de conducere din domeniul economico-administrativ,ocuparea lor se va face pe baza de concurs din sursa interna.

 

Sursa: ANP, 14.05.2018

Peste 120 de elevi ai Școlii Naționale de Pregătire a Agenților de Penitenciare doneaza sange.

In zilele de 08 si 09 mai se desfasoara la sediul Școlii o campanie de donare de sange, cu sprijinul personalului din cadrul Centrului de transfuzii Bacau. Gestul elevilor vine in sprijinul oamenilor care lupta pentru viata, confirmand inca odata existenta unui set de valori bine structurate, preluate de la familie si slefuite pe parcursul educatiei continue, motiv pentru care intreg personalul didactic al Școlii este mandru de ei. Conducerea Școlii acorda permanent sprijin elevilor sai pentru realizarea campaniilor umanitare si a actiunilor de binefacere, constienti fiind de importanta dezvoltarii si propagarii spiritului de echipa, de solidaritate, de coeziune, atat in randul personalului din unitatile penitenciare cat si in societate.

Citeste stirea originala

Eliberat recent din penitenciar, este suspect in cazul fetitei de 5 ani din Baia Mare care a fost violata si apoi ucisa!

Promotia lui Tudorel Toader nu dezamageste.Avertizat care pot fi urmarile legii recursului compensatoriu dar si a multiplelor drepturi care le fac sederea sa fie un lux, elevii ”promotiei” Ministrului Toader fac noi victime!

Unul dintre suspecți a fost eliberat recent din penitenciar după ce, prin 2006-2007 a omorât o fetiță la Baia Sprie, adică tot în partea aceea a țării. Fetita de acum a fost gasită dezbracată de la brâu în jos, iar arma crimei a fost o caramidă, găsită lângă cadavru. Suspectul și-a lovit victima în cap de mai multe ori, pe restul corpului nefiind găsite alte urme de violență. De asemenea în trupul neînsuflețit al victimei s-a găsit și lichid seminal de la autor, iar probele sunt încă la București, la Institutul Național de Criminalistică.

Loterie pentru imputernicirea directorilor!Ministrul Toader nu se tine de promisiuni.

Liderul Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), Sorin Dumitrașcu, este de părere că în unele penitenciare din țară există o stare de instabilitate determinată de amânarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de directori.

„Starea de derută din unele penitenciare este una întreţinută şi de instabilitatea în funcţia de director. Ministrul Justiţiei preferă împuternicirile şi tot amână concursurile”, a declarat Sorin Dumitraşcu.

„Toate bune, doar că nu s-a mişcat nimic nici în acest caz, ministrul preferând numirile temporare, directorii împuterniciţi fiind nevoiăi să se căciulească cel puţin o dată la 6 luni la înaltul divan al Tudorelului de la justiţie”, a adăugat Sorin Dumitrașcu.

În vara anului trecut, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara, că va propune, prin modificarea statutului funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), ca directorii de penitenciare să nu mai aibă mandat de conducere pe perioadă nedeterminată, ci pe patru ani, susţinând că ar trebui lăsată şi altor angajaţi posibilitatea de a ocupa funcţii de conducere.

Deținuții nu pot fi obligati să muncească!Presa interpretează greșit proiectul votat ieri in Senat.

Senatorii au adoptat, joi, un proiect legislativ privind finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate, în mod implicit legea în vigoare fiind abrogată.

Se pare ca presa a inteles gresit proiectul si titreaza că „Deţinuţii vor fi puşi la MUNCĂ”.Nu este deloc chiar așa, pentru ca un astfel de gest ar insemna că statul român iar „tortura”.

Deşi pot fi plătiţi cu un salariu aproape cât cel al unui angajat cu salariul minim net pe economie şi pot beneficia, uneori şi de ieşirea din interiorul penitenciarului dar şi de beneficii precum ar fi primirea de pachete suplimentare din exterior şi primirea mai multor vizite, putini detinuti, pot fi folosite la muncă de către penitenciarele în care se află, acestia refuzand în mod expres, să participe la „activităţi lucrative”.

Conform reglementărilor în vigoare, din plata obţinută pentru munca depusă de detinuti, penitenciarul respectiv încasează 60%, diferenţa de 40% revenindu-i deţinutului. De ce nu pot fi obligati?

Potrivit legii şi reglementărilor legale în vigoare, persoanele private de libertate care nu optează să muncească nu pot fi obligate să facă acest lucru, principiul fiind cel al recompensei, atât financiare cât şi în ceea ce priveşte drepturi suplimentare (pachete suplimentare, vizite suplimentare etc.).

De ce sa iasa la munca, cand Ministerul Justitiei prin legea recursului compensatoriu acorda 6 zile castig la fiecare 30 de zile executate, iar statul roman ii asigura toate conditiile pentru a duce o viata linistita in detentie, de multe ori aceste conditii fiind de invidiat chiar si de oamenii care cinstiti fiind nu reusesc sa manance 3 mese pe zi.

 

 

Cum se compenseaza orele suplimentare de la 1 aprilie si efectele Legii nr. 79/2018.

Polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și alte câteva categorii de personal pot fi recompensate bănesc, de la 1 aprilie, pentru orele peste program. Legea care le oferă acest drept este dezvoltată acum set de norme adoptat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și care tocmai a apărut în Monitorul Oficial. Regulile stabilesc că banii se pot da doar dacă nu se pot oferi ore libere plătite, doar dacă superiorul a dat un ordin scris și dacă angajatul nu e recompensat altfel pentru orele respective (adică nu beneficiază de alte tipuri de compensații legale). Banii în plus la salariu nu se acordă însă în aceeași lună.

Anul trecut s-a stabilit ca, în anul 2018, munca suplimentară să nu poată fi recompensată la bugetari decât cu timp liber corespunzător, iar nu prin bani. Pentru polițiști și alte câteva categorii de personal din domeniul ordinii și siguranței publice, acest lucru s-a schimbat de la 1 aprilie, pentru că parlamentarii au stabilit un regim preferențial, prin Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017.

Legea prevede ca pentru munca suplimentară făcută de unele categorii de personal din MAI (detaliate mai jos) să se acorde o majorare de 75% din solda de funcție/salariul de funcțieproporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.

Iată, mai exact, care sunt beneficiarii acestei legi, potrivit actului normativ: „personalul cu statut special care are atribuții pentru desfășurarea activităților deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii și siguranței publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situații de urgență, în personalizarea, emiterea și evidența generală a documentelor de identitate și a pașapoartelor simple, în emiterea și evidența permiselor de conducere și a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum și de către funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător”.

Azi au fost publicate și regulile privind acordarea banilor respectivi: Ordinului MAI nr. 40/2018 privind condiţiile de stabilire a majorării salariale pentru munca suplimentară prestată de personalul cu statut special, precum şi activităţile deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 378 din 3 martie 2018 și se aplică deja.

În primul rând, se prevede care sunt activitățile deosebite pentru care se face muncă peste program cu acordarea de bani în plus la salariu. Mai exact, e vorba de cele care ori au un grad ridicat de risc pentru polițist, ori sunt complexe și dificile, ori presupun o intervenție specializată, în funcție de urgență/gravitate, ori e vorba de situații de catastrofă, calamitate, tulburări de amploare ale ordinii și siguranței publice. E obligatoriu însă ca acestea să aibă caracter operativ/neprevăzut, scrie în ordin.

În al doilea rând, munca peste program se face numai pentru că șeful ierarhic a dispus astaîn scris, fără să se depășească 180 de ore anual (excepțional, se poate ajunge la 360 de ore anual). Desigur, scrie în ordin, va putea fi și un ordin verbal în primă fază (la situațiile de urgență, de pildă), dar va trebui dublat ulterior de ceva scris.

Se pot da bani doar dacă nu s-au putut da libere plătite

Pentru ca munca suplimentară să se traducă prin bani în plus la salariu, polițistul care cere recompensarea trebuie să se asigure că sunt îndeplinite toate aceste condiții:

  • există ordinul/dispoziția scrisă de la șeful său ierarhic;
  • să nu beneficieze de alte drepturi salariale sub formă de majorări, sporuri, compensații etc., ori de cuantumul acestora, prevăzute expres pentru munca suplimentară;
  • compensarea muncii suplimentare, prin ore libere plătite, nu a fost posibilă în următoarele 60 de zile de la prestarea muncii;
  • se asigură încadrarea în fondurile bugetare alocate cu această destinație.

„Timpul liber corespunzător se acordă pentru munca suplimentară prestată şi presupune că pentru numărul de ore lucrate peste timpul normal de lucru se acordă acelaşi număr de ore libere plătite. În cazul în care orele lucrate peste timpul normal de lucru au fost compensate prin ore libere plătite în termenul prevăzut (…), majorarea nu se mai plătește”scrie în ordinul MAI.

Prin urmare, se pot da bani în plus la salariu doar dacă nu s-au putut oferi, în următoarele 60 de zile de la prestarea acelor ore suplimentare, ore libere plătite. Cu alte cuvinte, pentru cinci ore peste program ar trebui să se dea cinci ore libere, în maximum două luni. Dacă nu e posibil, atunci se dau banii în plus la salariu, pe care polițiștii îi vor încasa abia în luna următoare expirării termenului de 60 de zile.

Cu alte cuvinte, banii nu se dau în aceeași lună când s-a muncit peste program, dar nici în luna următoare. Desigur, majorarea se va oferi proporțional cu timpul efectiv prestat peste program.

Sursa Avocatnet.ro

Moldova trece la uniforma de vara!Noi tot cu uniforma de iarna!

Colegii din  Departamentul Instituțiilor Penitenciare ale Republicii Moldova trec la echipamentul de vara.

Directorul adjunct al Departamentului Instituțiilor Penitenciare (DIP) Anatolie Falca a specificat că, „ținuta de serviciu care și-au asumat-o angajații sistemului penitenciar încurajează disciplina, respectul față de faptele bune, atitudinea pentru cei din jur”.

Recent Sindicatul Novo Legis a scris un articol despre problemele pe care le intampina angajatii din penitenciarele romanesti si nevoile acestora de noi articole vestimentare care trebuiesc adaugate in componenta uniformei de serviciu.Nu este o solicitare greu de realizat, ci mai degraba un dezinteres total fata de angajati si de nevoile acestora.

Valorificarea fortei de munca a detinutilor in Gospodaria agro-zootehnica.Disparitia G.A.Z.-urilor si reinfiintarea lor!

Unde si de ce au disparut Gospodariile agro-zootehnice(GAZ)?Reinfiintarea celor inchise si investitia in cele existente ar usura substantial cheltuielile din bugetele penitenciarelor, bugete cu care se pot imbunatati conditiile de detentie fara a mai fi nevoie de despagubi sau de noi imprumuturi costisitoare.

 Forta de munca de care dispune sistemul penitenciar din Romania ar putea ajuta la dezvoltarea de afaceri profitabile în penitenciare. Printre beneficiile care vor putea fi determinate investind în industria penitenciară enumeram: forță de muncă stabilă, un număr relativ mare de muncitori calificați și necalificați, folosirea Gospodariilor agro-zootehnice(GAZ) si reinfiintarea celor inchise fara motiv . Mai mult, sistemul penitenciar este pregătit să identifice și să propună soluții concrete care să revitalizeze industria penitenciară din Romania și să integreze cât mai mulți deținuți în câmpul muncii.

 Conceptul de industrie penitenciară presupune dezvoltarea de activități de producție în cadrul penitenciarelor din Romania sau în parteneriat cu acestea, activități care pot determina transformarea acestor instituții în facilităţi industriale autentice și care pot oferi mai multe șanse de readaptare socială pentru foștii deținuți, dar și o sursa reala de venit in bugetele penitenciarelor.

Idei ar fi multe si chiar realizabile, intrebarea ar fi, SE VREA?