Ne scrie o colega despre acordarea controversatului 50% și chiar a insistat să publicăm ceea ce spune.

N-am vrut inițial sa postez pentru a nu se înțelege greșit mesajul.

Pentru ca mesajul sa fie bine înțeles, vreau să ii felicit pe cei care muncesc și merită, iar pentru ceilalți care primesc acest bonus dar pe alte considerente, nu am sa le transmit nimic.

Redam in cele ce urmează, mesajul colegei noastre:

Ca in fiecare an, criteriile de acordare a majorarii de 50% pentru misiuni speciale si lucrari de exceptie sunt neclare. Unii primesc,altii nu.
Din cate am observat, poti primii 50% daca esti la sufletul conducerii, daca ai maximum un an vechime in sistem, daca refuzi sa intri in serviciu intr-un post anume, pe motiv ca „nu am facut niciodata pe alt post”, daca mami si tati lucreaza in sistem, daca te pricepi sa impachetezi frumos o minciuna si sa o duci mai departe.
Odata indeplinite aceste criterii, te califici pentru bonusul de 50%. Bingo!
Desigur, exista si cazuri in care se beneficiaza de 50% pe buna dreptate ,dar foarte putine totuși. Le poți numara pe degete pentru ca na…..trebuie sa mai dea si de ochii lumii.
Dilema mea este urmatoarea:
-Oare colegi cu vechime de peste 20 de ani, nu ar merita 50%?
-Oare supraveghetorul ala de pe sectie, care in timpul serviciului devine maratonist, deschizator de usi, magician, medic, psiholog, asistent social, s.a.m.d nu ar merita 50%? Intreb si eu, nu de alta dar face munca cat 3 fise a postului.
-Oare colegii care stau 12 h, neschimbati in posturile de paza, nu ar merita 50%? Si el munceste fara pauza tot din lipsa rezervelor.
-Oare colegii de la punctele de lucru, care indura gerul si canicula, care mananca direct pe pamant, care isi fac nevoile ca în evul mediu, pentru ca nu intereseaza pe nimeni ca punctele de lucru se înființeaza fara minime masuri de igiena si protectie a sănătății, nu ar merita 50%? Ei sunt cei din urma care umplu visteriile ANP-ului ca sa fie bani de majorari.
Îmi cer scuze daca am omis pe cineva, nu a fost cu intenție. Toți cei care știti că meritați, să fiți mândri de voi!
Trăiască ai noștri!

Update 20:00 ( Un nou incendiu a fost provocat de deţinuţi in aceasta seară, după ce abia scriam despre cel de dimineața.). 

6 poliţişti de penitenciare au fost preluaţi de echipajele SMURD sosite la faţa locului, în vederea efectuării de investigaţii medicale suplimentare”, informează ANP.

Toate persoanele implicate se află în afara oricărui pericol.

„Incidentul face obiectul unei verificări interne, deţinutul implicat urmând a fi cercetat disciplinar şi sancţionat conform prevederilor legale”,

Din presă aflăm că focul a izbucnit într-o secție dedicată consumatorilor de droguri, iar câțiva deținuți ar fi dat foc mai multor obiecte din camera respectivă.

„Sâmbătă, 09.11.2019, 3 deţinuţi aflaţi în custodia Penitenciarului-Spital Bucureşti Rahova au incendiat o saltea din salonul în care se aflau internaţi.

Angajaţii unităţii au solicitat, de îndată, sprijinul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, la sosirea echipajului de pompieri incendiul fiind deja lichidat.

Cele două ambulanţe SMURD venite în sprijinul echipajului ISU au asigurat suportul medical pentru persoanele implicate, deţinuţi internaţi pe secţia în cauză şi cadre, deţinuţii aflându-se în afara oricărui pericol”, informează ANP într-un comunicat.

Săptămâna asta citeam despre un incident în care un deținut condamnat pentru tâlhărie,  devine recalcitrant, și încearcă să dea o corecție unui asistent medical din penitenciarul București Jilava.

„Nemulțumit” domnia sa de faptul că statul român ii oferă asistență medicală gratuită și de faptul că are propriul asistent medical care ii aduce tratamentul la camera, se gândește că ar trebui să-și arate și el cumva aprecierea. Glumeam.

Revoltat de faptul că nu primește mai multe medicamente decât cele prescrise de medic, aruncă înspre asistentul medical cu o sticla de plastic plină cu apă, aducând în același timp injurii și amenințări la adresa acestuia.

Bineînțeles incidentul se încheie cu celebrul raport de incident împotriva deținutului, raport care de cele mai multe ori nu produce nici un efect in sancționarea deținuților.

Cu o legislație făcută parcă împotriva lucrătorilor, nu ne rămâne decât să sperăm că domniile lor, deținuții, se vor reeduca prin plimbări la teatru, stand up comedy mai nou, sau meciuri de fotbal.

Dacă nu ar fi de plâns ar fi de râs. Între timp, ministrul justiției a uitat de promisiunile făcute și umple zilnic pagina de Facebook, cu poze de la diverse recepții!

In perioada 25 – 27 octombrie 2019 a avut loc Consiliul federativ FSANP, la care au particip atat sindicatele afiliate cat si reprezentatii Administratiei Nationale a Penitenciarelor si Ministerului Justitiei.

Unul din subiectele discutate a fost si cel legat de procesele castigate de sindicate, dar si despre cele aflate inca pe rolul instantelor de judecata. Desi in unele penitenciare s-au castigat procese pe diferite drepturi neacordate, ANP si MJ se lasa asteptati in a lua act de hotararile judecatoresti favorabile pana acum angajatilor si de a aplica o practica unitara pentru toti ceilalti. Daca luam exemplul proceselor pentru sporului de studiu in care intr-un final a fost recunoscut si aplicat unitar, nu la fel putem spune si despre celelalte procese pe diferite drepturi.

La momentul de fata sindicatele au reusit sa castige si alte procese, dam exemplu pe cel in care se solicita sporurile pe perioada concediului de odihna, insa de aceasta data ANP-ul prefera sa ne cheltuim banii pe avocati, sa cheltuie banii pe eventuale dobanzi, ca intr-un final sa ajunga la aceeasi decizie ca in cazul sporului de studiu. Nu ar fi mai simplu ca o sentinta favorabila noua sa se aplice si celorlalti?

De la domnul Alin Pop, vicepresedintele FSANP, aflam ca juristii de prin unitati si administratia penitenciarelor, in procese cu cazuri identice, hotarasc cui sa admita pretentiile formulate prin plangere si sa renunte la anumite procese sau cine trebuie sa umble prin tribunale dupa dreptate. Ce face diferenta in decizii? 

Unul din doi angajați români consideră că nivelul de stres la locul de muncă actual este ridicat, iar 15,4% afirmă că este chiar nesustenabil de mare. Pentru alți 27% stresul este moderat și doar 7,7% declară că este scăzut sau lipsește, arată rezultatele unui sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs.

Mediul de lucru dezorganizat și haotic, supraîncărcarea și primirea de responsabilități care ies din aria lor de competențe reprezintă principalii trei factori de stres invocați de jumătate dintre angajați. De asemenea, patru din zece angajați explică stresul ridicat prin faptul că sunt nevoiți să preia din responsabilitățile colegilor, iar 37% sunt stresați de comunicarea slabă între manageri și echipă.

Trei din zece spun că așteaptă prea mult ca superiorii să ia anumite decizii și că nu există muncă în echipă, fiecare fiind pe cont propriu. Alți factori de stres pentru doi din zece respondenți sunt faptul că li se impun obiective greu de realizat, că primesc deadline-uri nerealiste sau că nu li se dau toate informațiile de care au nevoie pentru a-și face treaba. E-mailurile sau SMS-urile primite de la superiori în afara orelor de program contribuie, de asemenea, la gradul ridicat de stres al angajaților.

Aproape opt din zece respondenți au spus că nivelul de stres a crescut în ultimii trei ani, iar pentru mai bine de jumătate dintre aceștia, chiar s-a dublat. Dacă pentru 43,4% dintre respondenți nivelul de stres este ridicat doar în anumite perioade din an, patru din zece spun că este la fel pe tot parcursul anului, iar 8,8% – doar în apropierea unor deadline-uri. În aceste condiții, doi din zece respondenți afirmă că deja au ajuns la burnout, trei din zece cred că în cel mult o jumătate de an vor ajunge la epuizare dacă nivelul de stres se va menține la același nivel, iar 15% estimează că se vor epuiza în cel mult un an.

Efectele stresului la job: insomnii și probleme de sănătate

De altfel, de-a lungul carierei lor, șase din zece respondenți au spus că și-au căutat alt job mai puțin stresant, în condițiile în care 46% dintre angajați au răspuns că au avut insomnii din cauza stresului de la job, iar un sfert – că au avut probleme grave de sănătate pe fond de stres.

De asemenea, 37% dintre respondenți admit că și-au descărcat stresul acumulat la job asupra familiei sau prietenilor, în timp ce 28% au recunoscut că și-au pierdut cumpătul la job. Foarte puțini angajați – sub 5% – au apelat la consilierea unui psiholog sau au depus plângeri oficiale la departamentul de HR. Mulți nu au făcut nimic, admițând că s-au obișnuit pur și simplu cu stresul de la job.

Cei mai mulți angajați care au răspuns la sondajul BestJobs (54%) spun că firma nu face nimic pentru a reduce stresul la locul de muncă, iar 42% nu sunt siguri că angajatorul face ceva în acest sens.

În același timp, angajații știu deja care ar fi soluțiile care i-ar ajuta să reducă stresul de la birou. Cei mai mulți dintre respondenți (52%) sunt de părere că e nevoie în primul rând ca managerii să comunice mai bine cu angajații și aproape tot atâția (49%) cred că e nevoie ca firmele să angajeze mai mulți oameni.

În plus, 32% au nevoie ca angajatorul să le ofere un mediu de lucru mai relaxat, iar 30% ar vrea să li se mărească salariul. Totodată, aproape un sfert consideră că nivelul de stres ar scădea dacă angajatorul le-ar oferi un echilibru între viața profesională și cea personală, iar circa 13% ar vrea ca acesta să introducă posibilitatea de a lucra și de acasă, ori să ofere mai multe zile libere decât cele legale.

Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 2- 18 octombrie 2019, pe un eșantion de 1.018 de utilizatori de internet.

Prima promoție de Agenți de Politie Penitenciară a început serviciul.

Un început de carieră memorabil pentru noii colegi, având în vedere faptul că nu au primit echipament de serviciu și nici bani.

Așa cum ne-a obișnuit, Administrația Națională a Penitenciarelor are in continuare probleme cu achiziția de echipament specific, dar cum se face că în toți acești ani nu reușește să găsească o soluție?

Am semnalat problema echipamentului incă de când au început școala, însă nimeni nu a fost găsit vinovat.

Singura uniformă care a contat pentru ANP a fost cea de la absolvire, necesară de altfel pentru a da bine la festivitatea de absolvire, in fața unui ministru al justiției care promite multe și nu face mai nimic.

Cu această uniformă au început serviciul. Unii mai norocoși au mai găsit colegi binevoitori care și-au făcut „pomana” și au mai renunțat la un pantalon sau un bluzon.

Știați doamna ministru despre această problema? V-au semnalat aceste probleme cei cu care vă afișați in poze și vă lăudați că ne „atingeți cu bani” și ne rezolvați problemele?

O să ne spuneți probabil că vor primi în curând și bani pentru echipament, însă deja este târziu, noii colegi au început munca iar sezonul rece își arată colții.

Știți cât durează o comandă și faptul că sunt șanse să nu o primești nici într-un an? In tot acest timp banii de echipare sunt blocați și sunt returnați doar dacă comanda nu poate fi onorata.

V-am scris de câteva ori și despre celebrele autospeciale in care lipsește căldura, plouă și în care îngheți cu geaca de iarnă, darămite fără ea. Cu pantofiori, cămașă de vară și cămașă festive, nu poți face serviciul in anotimpul rece.

Ce mai fac deținuții când se plictisesc? Se apucă să incendieze saltelele și nu pentru că ar fi de prostă calitate sau pline de ploșnițe, pur și simplu din pură inconștiență.

Incendiere la penitenciarul Giurgiu

Vineri după amiază, într-una din camerele de pe o secție de deținere a penitenciarului Giurgiu, invocând motive personale, un deţinutul a poziţionat două saltele în dreptul uşii și s-a apucat să le incendieze.

Intervenția promptă a colegilor care au actionat cu stingătorul din dotarea secţiei de deţinere, a făcut posibilă evitarea unei catastrofe.

Deţinutul a fost imobilizat și i s-a aplicat cătuşele metalice pentru mâini în poziţia „cu mâinile la spate”, pentru o perioadă de aproximativ 25 de minute, ulterior fiind prezentat și la cabinetul medical, unde s-a constatat că nu prezenta urme de violenţă.

Despre eveniment a fost informat judecătorul de supraveghere a privării de libertate şi sesizată Poliţia Municipiului Giurgiu.

Vedeţi prin comparaţie, fostul ministru al justiţiei câştigă mai mult decât Emmanuel Macron, preşedintele Franţei.

Analist financiar: Tudorel Toader câştigă mai mult decât Emmanuel Macron

Taxa pe toate pensiile mai mari de 10.000 de lei este doar pentru a testa opinia publică, întrucât o astfel de măsură va afecta un număr infim de pensii, a declarat la emisiunea "În faţa ta" de la Digi24, Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiari-Bancari.
„Pensiile speciale nu sunt corelate cu proporţionalitatea contribuţiei, nu sunt justificate de meritele, de verticalitatea şi profesionalismul acestor oameni. Vedeţi prin comparaţie, fostul ministru al justiţiei câştigă mai mult decât Emmanuel Macron, preşedintele Franţei.

Măsura cu impozitul progresiv asupra pensiilor speciale este pentru a testa opinia publică şi pentru a fi în asentimentul opiniei publice în apropierea unor alegeri. Se aruncă în piaţă o măsură de impozitare progresivă a acestor pensii la un plafon foarte ridicat, 10.000 de lei.
Guvernul pregătește o decizie cu impact major asupra administrației publice și nu numai

Neagă orice criză, dar Executivul vrea să reducă drastic din cheltuielile statului, iar Ministerul de Finanțe pregătește un veritabil pachet de măsuri de austeritate care va fi adoptat în următoarele săptămâni.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici vrea să introducă o „taxă de solidaritate” pe toate pensiile mai mari de 10 000 de lei. Printre cei care vor fi vizați de această măsură se numără magistrații, personalul navigant, funcționarii publici parlamentari, corpul diplomatic, funcționarii curții de conturi și personalul auxiliar din instanțe. În schimb, nu se atinge nimeni de pensiile speciale ale parlamentarilor, care în unele cazuri depășesc 10 000 de lei.

Totodată, un proiect de lege depus de senatorul PSD Liviu Pop prevede impozitarea cu 90% a sumelor ce depășesc 10.000 de lei din pensia lunară. Sumele de până în 10.000 de lei din pensia lunară sunt impozitate cu 10%, potrivit aceluiași proiect aflat în lucru la Comisiile din Senat.