La finele lunii ianuarie 2019, beneficiind de recursul compensatoriu, deținutul a fost eliberat din penitenciar.

Declarații de la un fost deținut:

”Îl cunoșteam în penitenciar. Era scandalagiu și îi sărea rapid țandăra. A avut chiar probleme înainte de liberare.

L-au prins cu telefoane mobile și a fost ancheta mare atunci la Pușcărie. Nu știu cum le-a introdus, dar a fost prins cu ele. Nu mai aveau ce îi face pentru că își ispășise pedeapsa. Și cu recursul compensatoriu l-au lăsat liber”.

PUS ÎN LIBERTATE: După 12 ani, a ucis al doilea om. Ce alte infracțiuni a comis şi cine este criminalul din Baia Mare

Gheorghe Vijai B., bărbatul în vârstă de 30 de ani care a lovit cu pumnii și picioarele un băimărean în zona Meda, acte de violență care au dus la decesul bărbatului în vârstă de 59 de ani, a mai fost închis pentru omor.

La data de 7 iulie 2007, la vârsta de 18 ani, a fost condamnat la 10 ani de închisoare cu executare pentru omor, dar a ieșit din penitenciar în anul 2014, eliberat fiind condiționat. Înainte de a comite omorul în cazierul său erau deja trecute alte șase condamnări pentru furt, toate din perioada în care era minor.

Chiar dacă a văzut cum e viața dincolo de gratii, acesta nu s-a oprit din activitatea infracțională.

În ziua de Crăciun, în anul 2015, împreună cu un prieten a tâlhărit un băimărean în zona Pieței Agroalimentare Izvoare din Baia Mare. Ziua în amiaza mare, prin acte de violență, i-au sustras acestuia un telefon mobil și suma de 100 de lei. La acea vreme, judecătorii l-au trimis din nou după gratii pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie. La finele lunii ianuarie 2019, beneficiind de recursul compensatoriu, băimăreanul a fost eliberat din penitenciar.
S-a bucurat de libertate până zilele trecute, când în zona cartierului Meda a lovit cu pumnii și picioarele un bărbat în vârstă de 59 de ani și apoi l-a jefuit, băimăreanul decedând trei zile mai târziu sub ochii medicilor de la Spitalul Județean de Urgență. Agresorul a fost din nou arestat preventiv pentru o perioadă de 30 de zile, în baza unei decizii emise de către magistrații maramureșeni la data de 23 iulie 2019.

Din păcate mai avem și colegi care nu ne fac cinste și trag in jos imaginea Polițistului de penitenciare. Astfel de lucruri ar fi putut fi evitate daca ANP și Ministerul Justiției ar fi introdus acele sisteme de bruiaj iar unitățile penitenciare ar fi fost mult mai dotate din punct de vedere a calității siguranței. Poate nu ar fi rău dacă ar exista unitate canina in fiecare penitenciar. Până una alta suntem în situația în care suntem, saraci financiar.

Comunicatul Directiei Generale Anticoruptie:

Joi, 18 iulie a.c., ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Tulcea, sub coordonarea procurorul de caz din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (D.I.I.C.O.T.) – B.T. Tulcea, au efectuat două activități de prindere în flagrant într-un dosar penal în care existau suspiciuni de luare de mită în vederea introducerii în penitenciar de telefoane mobile și etnobotanice.

Acțiunile de prindere în flagrant au avut ca subiecți 2 agenți de penitenciare din cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranță Tulcea, fiind realizate cu sprijinul Serviciului Operații și Serviciului Tehnic – Structura Centrală D.G.A., precum și SCCCO Tulcea.

În prima situație, în urma flagrantului, a fost identificată suma de 2000 lei primită cu titlu de mită, 2 telefoane mobile și aproximativ 15 grame de produse etnobotanice ce urmau a fi introduse în penitenciar de către agent.

În cazul celui de-al doilea agent, după realizarea flagrantului a fost identificată asupra sa suma de 3000 lei primită cu titlu de mită pentru serviciul de introducere de telefoane mobile în Penitenciarul Tulcea la o dată anterioară.

Față de cei 2 agenți de penitenciare, procurorul de caz a dispus măsura reținerii pentru 24 de ore.

În cauză s-a beneficiat de sprijinul conducerii Penitenciarului de Maximă Siguranță Tulcea,

Cu toate că România s-a angajat în 2017 după condamnarea CEDO, să urmeze un plan de măsuri pe urmatorii sapte ani (2018-2024), ce va moderniza 1351 de locuri de cazare în penitenciare și va construi 8095 de locuri noi, nimic nu s-a intamplat.

Colegii noștri muncesc în aceleași condiții în care sunt cazați deținuții, de multe ori chiar mult mai improprii.

În 2019, al doilea an din cei șapte, ne aflăm în fața unor cifre care arată că Guvernul a făcut: 70 de locuri noi de detenție, a modernizat 282 de locuri existente și a făcut 0 demersuri pentru construirea celor două penitenciare noi promise.

Asta înseamnă că nu s-a făcut absolut nimic! Am avut un ministru mincinos care a făcut doar jocurile personale și ale partidului din care face parte. Nici pe mustăcios nu a fost în stare să-l scape.

Ne aflăm la un pas de rectificarea bugetară care ar mai rezolva din lipsuri, însă să nu ne îmbătăm cu apa rece, pentru că suntem în urma cu respectarea și aplicarea drepturilor salariale și a condițiilor de muncă.

PS. O lupta este pierdută din clipa în care renunți să să o incepi! Mai multa implicare din partea colegilor nu ar strica.

Doar uniti suntem puternici!

Pe lângă nenumăratele probleme sau neajunsuri din sistemul penitenciar, scoatem in evidenta dificultațile colegilor de la plutonul escorte.

Salarizarea raportată la complexitatea misiunilor desfășurate lasă de dorit, escortele au in continuate cele mai mici salarii din sistem și trebuie să recunoșteam că riscurile există și nu sunt recompensare pe masura.

Federatia Sindicatelor din Administratia Națională a Penitenciarelor a solicitat acordarea sporului de încordare neuropsihică, insă ANP-ul și M.J-ul nu reușește sau nu vrea să-i facă loc în grila de salarizare, cu toate că la politie s-a găsit soluții pentru asta. O să mai insistăm!

Nu avem cum sa nu scoatem in evidenta și condițiile de muncă de la punctele de lucru, condiții care lipsesc cu desăvârșire și fară a fi vreun secret, reamintim faptul ca nu se respectă condițiile minime de igienă, de securitate și sănătate în muncă și totuși, alături de celelalte compartimente, sunt cei care contribuie la bugetul penitenciarelor.

Înființarea punctelor de lucru se face strict pentru profit, presati de planul de buget stabilit de către ANP și nu interesează pe nimeni daca anagajatului îi sunt respectate drepturile.

Atingem și parte din problemele celor care asigura misiunile de transfer, o activitate din ce in ce mai neglijata. Am ajuns sa ne facem misiunile după bunul plac al deținuților, programând ora transferului cat mai târziu posibil, ca nu cumva domnul deținut să fie trezit în miez de noapte pentru a fi transferat.

Faptul că singur și-a inventat „afaceri” pentru a se plimba pe banii contribuabililor, pentru propriile interese, nu ar trebui sa afecteze programul celor care le asigura transferul și în nici un caz pentru o diurna de 20 lei, neactualizată de secole.

Da, atâta acordă ANP-ul angajaților de la transfer deținuți, pentru minim 12 ore muncite.

Nu trebuie sa ne complacem și nu trebuie sa mai soportam orice. A lucra in sistemul penitenciar nu înseamână că trebuie să fim umiliți sau puși la dispoziția deținuților.

Se uita un lucru!

Suntem polițiști de penitenciare și merităm un loc de muncă decent, în care și drepturile noastre trebuiesc respectare!

Fie că lucrează pe secție, la escorta sau in administrativ, angajații din sistemul penitenciar au dreptul la condiții decente de munca.

Un capăt de hol transformat intr-un birou de 2  metri pătrați, nu reprezintă nici pe departe un birou unde un supraveghetor își poate desfășura activitatea 12-13 ore. Nu mai amintim de acele birouri prin care trec conductele de scurgere sau cele care nu au văzut niciodată lumina naturala. Exemple ar fi multe.

O autoutilitară in care petreci până la 12 – 13 ore, fara centuri de siguranță fara caldura iarna și ventilație vara, nu respecta nici cele mai mici norme de securitate și sănătate în muncă, să nu mai pomenim si de cele din siguranta rutiera.

Administrativul, acolo unde ești îngropat în dosare și birocrație, acele birouri unde în 3 metri pătrați găsești 4 birouri și 5 angajați.

Poate că ar fi momentul că fiecare angajat din sistemul penitenciar să dea statul român în judecată, articolul de mai jos ne arată că se poate, iar istoria ne spune că cei care se ocupa de drepturile astea ale omului țin foarte mult la condițiile din penitenciare!

Zilele trecute la Penitenciarul Găești un deținut refuza sa se conformeze dispozițiilor primite, mai exact sa se supună percheziției și s-a gândit că nu ar fi rău dacă ar lovi șeful de tură.

Din fericire, nu a reușit să-l lovească, iar deţinutul a fost  imobilizat prin aplicarea unui procedeu tehnico-tactic şi i-au fost aplicate cătuşele metalice pentru mâini în poziţia „cu mâinile la spate”.

Bineînțeles că fost prezentat și la cabinetul medical, dacă asta voiați să întrebați, personalul medical constatand faptul că detinutul nu prezenta urme de violenţă sau doamne ferește, „urme de foarfecă”.

Tot zilele trecute Federația Sindicatelor din Administratia Națională a Penitenciarelor i-a solicitat ministrului Justitiei, doamna Ana Birchall, masuri speciale de protectie a angajatilor din penitenciare prin modificarea infractiunii de ultraj contra autoritatii.

Nu este prima data cand un detinut hotaraste sa-si prelungeasca sejurul.

Nu stiu cine a fost initiatorul acestui privilegiu legislativ, dar cert este ca, locul detinutilor este dupa gratii pana la terminarea mandatului. De ce?

Pentru ca au fost destule cazuri in care, in timpul invoirii au savarsit alte infractiuni!

De aceasta data detinutul care a beneficiat de permisiunea de ieşire din penitenciarul Jilava, condamnat pentru talharie calificata, nu s-a  mai prezentat la unitate iar  personalul unităţii a inceput acţiunile de căutare. Deţinutul a fost capturat in aceeasi zi în zona Pieţei Moghioroş.

Acesta a opus rezistenţă în momentul capturării, fiind necesară incatusarea acestuia. Au fost sesizate Inspectoratul de Poliţie Judeţean Ilfov, Poliţia de Frontieră, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, judecătorul de supraveghere a privării de libertate şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu.

Observam ca se pune prea putin accent pe mediatizarea agresiunilor indreptate spre colegii din penitenciare, un fel de circuit inchis, un fel de „ce se intampla in penitenciare ramane in penitenciare”.

Cu o simpla cautare pe youtube, putem gasi zeci, chiar sute de filmari cu angajati din penitenciarele de peste hotare, in care ne sunt prezente diverse acte de indisciplina si ultraje, filmate cu ajutorul camerelor de supraveghere sau bodycam-uri.

La noi nu se poate. La noi gasim doar filmari, in care detinutii sunt ridicati in slavi pentru absolvirea clasei intai sau despre ce meniu festiv se pregateste de sarbatori.

Ultrajele nu fac rating prin presa, insa noi continuam sa le prezentam, pentru ca ne pasa de conditiile in care colegii nostri isi desfasoara serviciul si pentru ca nu ne dorim ca astfel de agresiuni sa se transforme in drame!

Zilele trecute, un detinut de la Penitenciarul Margineni a confundat prezentarea sa la instanta de judecata, cu plimbarea la agatat. In timp ce se deplasa spre grupul sanitar, sub paza escortei si nemultumit de faptul nu i sa permis sa ia legatura cu o deţinuta aflata sub paza politiei, acesta a devenit agresiv si a inceput sa aduca injurii escortei penitenciarului si  angajatilor I.P.J.

Totodata, acesta a impins politista care supraveghea detinuta, incercand astfel sa patrunda in camera de arest a acesteia. Membrii echipei operative speciale din compunerea escortei, l-au imobilizat si condus apoi in camera de arest a tribunalului.

La Penitencarul Arad, un detinut a fost surprins de catre agentul supraveghetor pe când practica jocuri de noroc. Agentul supraveghetor a dispus prezentarea obiectelor aflate asupra sa, moment in care detinutul a inceput sa aduca injurii, amenintari si s-a indreptat amenintator, cu mana ridicata catre agent.

La Penitenciarul Spital Bucureşti-Jilava un alt detinut aduce injurii şi ameninţări cu moartea asistentului medical si toate acestea in timp ce i se aducea masa.

Acestea sunt doar cateva din multiplele probleme cu care se confrunta colegii nostri din penitenciare. Am ajuns la momentul in care confortul detinutilor a devenit o prioritate pentru Statul Roman. Desi nu am voie sa fac politica, imi pun speranta ca actualul ministru al Justitiei, impreuna cu surpriza momentului, vor readuce siguranta si demnitatea lucratorilor din penitenciare.

Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor este o organizatie non-profit finantata din cotizatii si donatii, si depinde de tine pentru a putea apara si promova drepturile si interesele profesionale ale angajatilor din penitenciare. Alege sa sustii un sindicalism activ si independent!

Doneaza online prin PayPal

Doneaza prin Transfer Bancar Cont lei | UniCredit Bank RO92BACX0000000956980000