Decizie CCR: Legile care prevad executarea condamnarii la domiciliu si securitatea sistemelor informatice sunt NECONSTITUTIONALE

Curtea Constituţională a României a admis miercuri obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la legea ce vizează executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate.

Judecatorii instantei supreme au sesizat, la inceputul lunii iunie, Curtea Constitutionala privind proiectul adoptat de Guvern potrivit caruia persoanele condamnate pana la un an de inchisoare care nu au comis fapte violente, au dreptul sa execute pedeapsa in arest la domiciliu.

“In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile articolului unic pct.2-5 si pct.10 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal sunt neconstitutionale. In motivarea solutiei pronuntate, Curtea a retinut ca reglementarea unor norme imprecise privind dispunerea masurii detentiei la domiciliu, ca modalitate de individualizare a executarii pedepsei cu inchisoarea, afecteaza nu numai caracterul previzibil al legii, ci si scopul acesteia, acela de a institui masuri de natura judiciara, alternative de executare a pedepsei privative de libertate”, se arata in comunicatul transmis de CCR.

Prin urmare, Curtea a constatat ca dispozitiile articolului unic pct.2, 3, 4 si 5 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.254/2013 nu respecta cerintele de calitate a legii, incalcand prevederile art.1 alin.(5) din Constitutie.

“Referitor la dispozitiile articolului unic pct.10 din legea supusa controlului, Curtea a retinut ca acestea creeaza incertitudine in procesul de aplicare a legii cu privire la autoritatea competenta sa dispuna liberarea conditionata, incalcand art.1 alin.(5) din Constitutie, din perspectiva lipsei de claritate si previzibilitate a normei legale”, mai arata Curtea.

Magistratii au subliniat, in sesizarea lor, ca exista nereguli privind prevederea potrivit careia vor fi plasati in arest la domiciliu si detinutii care mai au de executat 18 luni pana la implinirea termenului minim pentru liberarea conditionata.

,,Plasarea persoanelor condamnate in detentie la domiciliu, cu 18 luni inainte de implinirea fractiei de pedeapsa, reconfigureaza institutia liberarii conditionate, fara ca legiuitorul sa fi realizat minime modificari in Codul penal, de natura sa asigure corelarea legislatiei. Astfel, de exemplu, in art. 100 alin. (1) lit. b) C. pen. se prevede ca ,,liberarea conditionata in cazul inchisorii poate fi dispusa, daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei in regim semideschis sau deschis.”

La inceputul lunii iunie, Camera Deputatilor a adoptat, ca for decizional, un proiect conform caruia persoanele condamnate pana la un an de inchisoare, care nu au comis fapte violente, au dreptul sa execute pedeapsa in arest la domiciliu.

O propunere a PSD la Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, adoptata de deputati, prevede ca: “Regimul semideschis se aplica initial persoanelor condamnate pentru fapte comise fara violenta la pedeapsa inchisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depaseste 13 ani, respectiv persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 3 ani pentru fapte comise cu violenta”.

Un alt amendament UDMR la Lefea adoptata de Camera Deputatilor arata ca: “In cazul persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de pana la un an executarea pedepsei se realizeaza prin detentie la domiciliu, cu exceptia persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenta”. Potrivit unei propuneri a social-democratilor prevederile din amendamentul UDMR “se aplica si persoanelor condamnate care mai au de executat 18 luni pana la implinirea fractiei minime obligatorii pentru liberarea conditionata din pedeapsa initiala a inchisorii mai mare de un an”.

In plus, in textul modificarilor este prevazut ca se considera 20 de zile executate din pedeapsa pentru fiecare lucrare stiintifica publicata sau inventie si inovatie brevetata.

“Caracterul stiintific al lucrarilor elaborate de catre detinuti este stabilit, potrivit dispozitiilor legale, de catre Consiliul National al Cercetarii Stiintifice, denumit in continuare CNCS, cu sprijinul logistic al Unitatii Executive pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii, denumita in continuare UEFISCDI”, potrivit textului initiativei legislative.

O alta modificare adoptata prevede ca “invoirea din motive umanitare se poate acorda pentru solutionarea unor probleme sociale, medicale sau pentru sprijinirea familiei, precum si in caz de calamitate”.

CCR: Legea privind securitatea retelelor si sistemelor informatice, neconstitutionala

Curtea Constitutionala a admis sesizarea facuta de presedintele Klaus Iohannis pe Legea privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a retelelor si sistemelor informatice, considerand ca aceasta a fost adoptata cu incalcarea prevederilor constitutionale. “In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate formulata de Presedintele Romaniei si a constatat ca Legea privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a retelelor si sistemelor informatice este neconstitutionala, in ansamblul ei. Curtea a retinut ca in cadrul procedurii legislative, initiatorul nu a solicitat avizul Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, in conformitate cu art.4 lit.d) pct.1 din Legea nr.415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.494 din 10 iulie 2002, potrivit caruia una dintre atributiile Consiliului Suprem de Aparare a Tarii consta in avizarea proiectelor de acte normative initiate sau emise de Guvern privind, intre altele, securitatea nationala”, se arata in comunicatul transmis de CCR.

Curtea a statuat ca actul normativ a fost adoptat cu incalcarea prevederilor constitutionale.

Sursa : www.mediafax.ro