Tag Archive : Sindicate

Detalii despre cele 321 posturi scoase la concurs de ANP

BAGR – 1  ofiter economist, 2 agenti responsabili economic, 2 agenti contabilitate, 10 agenti conducatori auto,1 ofiter jurist = 16 posturi.
Centrul educativ Buzias – 11 agenti operativ = 11 posturi.
Centru Detentie Braila Tichilesti – 1 ofiter economist, 1 ofiter psiholog resurse umane  = 2 posturi
Centrul Detentie Craiova – 1 agent responsabil economic   = 1 post
Centrul Educativ Tirgu Ocna – 1 medic medicina generala, 1 agent contabilitate = 2 posturi
Penitenciar Spital Bucuresti-Jilava – 1 medic psihiatru, 1 medic boli infectioase,1 medic laborator, 1 agent conducator auto    =  4 posturi.
Penitenciar Spital Bucuresti Rahova – 1 agent conducator auto, 2 agenti operativ, 1 ofiter psiholog resurse umane    = 4 posturi.
Penitenciar Spital Dej – 1 ofiter economist, 1 agent responsabil economic, 5 agenti operativ = 7 posturi.
Penitenciar Spital Mioveni – 1 medic psihiatru, 1 medic medicina interna, 1 agent responsabil economic = 3 posturi.
Penitenciar Spital Tirgu Ocna – 1 medic medicina de familie, 1 medic dentist, 1 medic boli infectioase, 1 medic laborator, 1 medic medicina interna, 1 medic pneumologie, 1 agent conducator auto, 1 ofiter psiholog resurse umane   = 8 posturi.
Penitenciar Aiud – 1 medic medicina generala, 4 agenti conducatori auto  = 5 posturi.
Penitenciar Arad – 1 ofiter economist, 1 agent responsabil economic, 3 agenti conducatori auto, 15 agenti operativ  = 20 posturi.
Penitenciar Bacau – 1 medic medicina generala, 1 agent responsabil economic, 1 agent contabilitate, 1 agent conducator auto, 6 agenti operativ  = 10 posturi.
Penitenciarul Baia Mare – 1 medic medicina generala, 1 agent responsabil economic, 1 agent conducator auto, 1 ofiter jurist   = 4 posturi.
Penitenciar Bistrita – 1 medic medicina generala, 1 medic psihiatru, 1 agent conducator auto  = 3 posturi.
Penitenciarul Botosani – 1 medic dentist, 2 agenti conducatori auto  = 3 posturi.
Penitenciarul Braila – 1 medic medicina generala, 1 ofiter economist, 2 agenti conducatori auto, 1 ofiter psiholog resurse umane  = 5 posturi.
Penitenciarul Bucuresti Jilava – 2 medici medicina generala, 1 ofiter economist, 1 agent responsabil economic, 2 agenti contabilitate, 1 ofiter psiholog resurse umane  = 7 posturi.
Penitenciarul Bucuresti Rahova– 3 medici medicina generala, 1 ofiter economist, 1 agent responsabil economic, 5 agenti conducatori auto, 15 agenti operativ = 25 posturi.
Penitenciarul Codlea – 2 medici medicina generala, 2 agenti responsabili economic, 2 agenti conducatori auto = 6 posturi.
Penitenciarul Constanta Poarta Alba – 1 medic dentist, 2 ofiteri economisti, 6 agenti conducatori auto, 1 ofiter psiholog resurse umane = 10 posturi.
Penitenciarul Craiova – 2 medici medicina generala, 1 medic dentist, 2 agenti conducatori auto = 5 posturi.
Penitenciarul Deva – 1 medic medicina generala, 2 agenti conducatori auto = 3 posturi.
Penitenciarul Dr.Tr. Severin – 1 medic medicina generala, 1 medic dentist, 1 ofiter economist, 1 agent conducator auto, 1 ofiter psiholog resurse umane = 5 posturi.
Penitenciarul Gaesti – 1 medic medicina generala, 1 agent responsabil economic, 1 agent contabilitate, 1 agent conducator auto, 1 ofiter psiholog resurse umane = 5 posturi.
Penitenciarul Galati – 1 medic psihiatru, 1 agent contabilitate, 2 agenti conducatori auto, 5 agenti operativ = 9 posturi.
Penitenciarul Gherla – 2 medici medicina generala, 2 ofiteri economisti, 1 agent responsabil economic, 3 agenti conducatori auto = 8 posturi.
Penitenciarul Giurgiu – 1 medic medicina generala, 1 medic dentist, 1 medic psihiatru, 1 agent contabilitate, 2 agenti conducatori auto, 15 agenti operativ = 21 posturi.
Penitenciarul Iasi – 1 medic medicina generala, 1 ofiter economist, 2 agenti responsabil economic, 2 agenti conducatori auto = 6 posturi.
Penitenciarul Margineni – 1 medic dentist, 1 medic psihiatru, 1 ofiter economist, 5 agenti conducatori auto = 8 posturi.
Penitenciarul Miercurea Ciuc – 1 agent responsabil economic, 2 agenti conducatori auto = 3 posturi.
Penitenciarul Mioveni – 2 medici medicina generala, 1 medic psihiatru, 1 ofiter economist, 2 agenti conducatori auto = 6 posturi.
Penitenciarul Oradea – 1 ofiter economist, 1 agent responsabil economic, 1 agent contabilitate, 6 agenti conducatori auto, 20 agenti operativ, 1 ofiter psiholog resurse umane = 30 posturi.
Penitenciarul Ploiesti – 1 ofiter economist, 1 agent contabilitate, 3 agenti conducatori auto, 1 ofiter psiholog resurse umane = 6 posturi.
Penitenciarul Ploiesti Tirgsorul Nou – 2 medici medicina generala, 1 ofiter economist, 1 agent responsabil economic, 3 agenti conducatori auto, 1 ofiter psiholog resurse umane = 8 posturi.
Penitenciarul Satu Mare – 3 agenti responsabili economic = 3 posturi.
Penitenciarul Slobozia – 1 medic medicina generala, 3 agenti contabilitate, 1 agent conducator auto, 1 ofiter psiholog resurse umane = 6 posturi.
Penitenciarul Targu Jiu – 1 medic medicina generala, 1 medic dentist, 1 ofiter psiholog resurse umane = 3 posturi.
Penitenciarul Targu Mures – 2 agenti conducatori auto = 2 posturi.
Penitenciarul Timisoara – 1 medic medicina generala, 1 medic dentist, 1 medic psihiatru = 3 posturi.
Penitenciarul Tulcea – 2 ofiteri economisti, 3 agenti responsabili economic, 2 agenti contabilitate, 3 agenti conducatori auto, 7 agenti operativ, 1 ofiter psiholog resurse umane = 18 posturi.
Penitenciarul Vaslui – 1 medic medicina generala, 1 ofiter economist, 1 agent responsabil economic, 1 agent contabilitate, 2 agenti conducatori auto = 6 posturi.
SNPAP Tîrgu Ocna – 1 ofiter economist = 1 post.

 

Munca obligatorie pentru detinuti, pe masa Senatorilor

Nimic nu este intamplator si tind sa cred ca toate articolele noastre incep sa trezeasca interes!

PNL vrea să trimită deţinuţii la muncă: „17.000 de oameni, cu preponderență tineri, reprezintă o resursă importantă”

Liderul deputaţilor PNL, Florin Roman a depus în Parlament o iniţiativă legislativă, prin care persoanele condamnate au dreptul, dar și obligația de a munci, în acord cu calificarea lor profesională, în condițiile stabilite de penitenciarele unde sunt încarcerate.

Inițiativa legislativă propune modificarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Prin urmare, unul dintre articolele propuse a fi modificate arată că „persoanele condamnate au dreptul și obligația de a munci în raport cu tipul regimului de executare, ţinându-se seama de calificarea, deprinderile şi aptitudinile acestora, de vârstă, starea de sănătate, măsurile de siguranţă, precum şi de programele destinate sprijinirii formării profesionale a acestora. Administrația locului de detenție întreprinde demersurile necesare pentru identificarea posibilităților de a asigura folosirea la muncă a unui număr cât mai mare de deținuți”.

„Persoanele condamnate au dreptul și obligația de a urma cursurile învățământului general obligatoriu”

Un alt articol care face referire la dreptul la învățământ este schimbat, prin proiectul de lege.

„Persoanele condamnate au dreptul și obligația de a urma cursurile învățământului general obligatoriu, în funcţie de posibilităţile penitenciarului, în condiţiile protocolului de colaborare încheiat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, ţinându-se cont de nevoile prioritare de intervenţie identificate, de starea de sănătate, de tipul regimului de executare şi de măsurile de siguranță aplicate. Administrația locului de detenție întreprinde demersurile necesare pentru organizarea și desfășurarea cursurilor învățământului general obligatoriu”

„Cei care vor să beneficieze de liberare condiționată timpurie trebuie să muncească”

Liberalul argumentează că deținuții nu doar că au dreptul de a munci, ci și această obligație, în cazul în care vor să beneficieze de liberare condiționată timpurie.

„În calitate de deputat, am depus o initiațivă legislativă, prin care persoanele condamnate au dreptul, dar și obligația de a munci în acord cu calificarea lor profesionala, în condițiile stabilite de penitenciarele unde sunt încarcerate. Persoanele condamnate nu au doar dreptul de a munci, ci și obligația de a presta o muncă, pentru cei apți, dacă doresc să beneficieze de liberare condiționata mai timpurie”, a anunțat Florin Roman, într-un comunicat de presă remis, luni, MEDIAFAX.

Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaților.

Ultraj la Rahova! Apel către Ministerul Justiției!

Dacă Administrația Națională a Penitenciarelor se face că nu înțelege fenomenul ultrajelor și continuă să promoveze doar activitățile de „reintegrare” prin teatru, nou continuăm cu ale noastre, cu prezentarea realității din penitenciare și promovarea colegilor.

Siguranță colegilor ar trebui sa fie cea mai importantă activitate a administrației penitenciarelor și grija nr.1 a ministerului justiției.

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor are pe lista de priorități și această problemă, pe lângă multe altele.

Până una alta, se întâmplă ca la Penitenciarul București Rahova, ieri mai exact, pe holul secţiei de deținere, cu ocazia revenirii de la curţile de plimbare, un deţinut pe motiv că nu a fost lăsat de către agentul supraveghetor să ia legătura cu alţi deţinuţi, a proferat injurii şi ameninţări la adresa acestuia.

Totodată, deţinutul a adoptat o poziţie ofensivă, strângându-şi pumnii şi îndreptându-se ameninţător către agentul supraveghetor. Ulterior, deţinutul a fost introdus în camera de deţinere, fără a fi necesară folosirea mijloacelor de imobilizare.

Deţinutului i-a fost întocmit raport de incident, iar despre producerea evenimentului a fost informat judecătorul de supraveghere a privării de libertate, urmând a fi sesizată Secţia 19 Poliţie Bucureşti.

Cum sunt recompensați asistenții medicali din penitenciare

Săptămâna asta citeam despre un incident în care un deținut condamnat pentru tâlhărie,  devine recalcitrant, și încearcă să dea o corecție unui asistent medical din penitenciarul București Jilava.

„Nemulțumit” domnia sa de faptul că statul român ii oferă asistență medicală gratuită și de faptul că are propriul asistent medical care ii aduce tratamentul la camera, se gândește că ar trebui să-și arate și el cumva aprecierea. Glumeam.

Revoltat de faptul că nu primește mai multe medicamente decât cele prescrise de medic, aruncă înspre asistentul medical cu o sticla de plastic plină cu apă, aducând în același timp injurii și amenințări la adresa acestuia.

Bineînțeles incidentul se încheie cu celebrul raport de incident împotriva deținutului, raport care de cele mai multe ori nu produce nici un efect in sancționarea deținuților.

Cu o legislație făcută parcă împotriva lucrătorilor, nu ne rămâne decât să sperăm că domniile lor, deținuții, se vor reeduca prin plimbări la teatru, stand up comedy mai nou, sau meciuri de fotbal.

Dacă nu ar fi de plâns ar fi de râs. Între timp, ministrul justiției a uitat de promisiunile făcute și umple zilnic pagina de Facebook, cu poze de la diverse recepții!

 

 

 

Unul din doi angajați români consideră că nivelul de stres la locul de muncă actual este ridicat

Unul din doi angajați români consideră că nivelul de stres la locul de muncă actual este ridicat, iar 15,4% afirmă că este chiar nesustenabil de mare. Pentru alți 27% stresul este moderat și doar 7,7% declară că este scăzut sau lipsește, arată rezultatele unui sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs.

Mediul de lucru dezorganizat și haotic, supraîncărcarea și primirea de responsabilități care ies din aria lor de competențe reprezintă principalii trei factori de stres invocați de jumătate dintre angajați. De asemenea, patru din zece angajați explică stresul ridicat prin faptul că sunt nevoiți să preia din responsabilitățile colegilor, iar 37% sunt stresați de comunicarea slabă între manageri și echipă.

Trei din zece spun că așteaptă prea mult ca superiorii să ia anumite decizii și că nu există muncă în echipă, fiecare fiind pe cont propriu. Alți factori de stres pentru doi din zece respondenți sunt faptul că li se impun obiective greu de realizat, că primesc deadline-uri nerealiste sau că nu li se dau toate informațiile de care au nevoie pentru a-și face treaba. E-mailurile sau SMS-urile primite de la superiori în afara orelor de program contribuie, de asemenea, la gradul ridicat de stres al angajaților.

Aproape opt din zece respondenți au spus că nivelul de stres a crescut în ultimii trei ani, iar pentru mai bine de jumătate dintre aceștia, chiar s-a dublat. Dacă pentru 43,4% dintre respondenți nivelul de stres este ridicat doar în anumite perioade din an, patru din zece spun că este la fel pe tot parcursul anului, iar 8,8% – doar în apropierea unor deadline-uri. În aceste condiții, doi din zece respondenți afirmă că deja au ajuns la burnout, trei din zece cred că în cel mult o jumătate de an vor ajunge la epuizare dacă nivelul de stres se va menține la același nivel, iar 15% estimează că se vor epuiza în cel mult un an.

Efectele stresului la job: insomnii și probleme de sănătate

De altfel, de-a lungul carierei lor, șase din zece respondenți au spus că și-au căutat alt job mai puțin stresant, în condițiile în care 46% dintre angajați au răspuns că au avut insomnii din cauza stresului de la job, iar un sfert – că au avut probleme grave de sănătate pe fond de stres.

De asemenea, 37% dintre respondenți admit că și-au descărcat stresul acumulat la job asupra familiei sau prietenilor, în timp ce 28% au recunoscut că și-au pierdut cumpătul la job. Foarte puțini angajați – sub 5% – au apelat la consilierea unui psiholog sau au depus plângeri oficiale la departamentul de HR. Mulți nu au făcut nimic, admițând că s-au obișnuit pur și simplu cu stresul de la job.

Cei mai mulți angajați care au răspuns la sondajul BestJobs (54%) spun că firma nu face nimic pentru a reduce stresul la locul de muncă, iar 42% nu sunt siguri că angajatorul face ceva în acest sens.

În același timp, angajații știu deja care ar fi soluțiile care i-ar ajuta să reducă stresul de la birou. Cei mai mulți dintre respondenți (52%) sunt de părere că e nevoie în primul rând ca managerii să comunice mai bine cu angajații și aproape tot atâția (49%) cred că e nevoie ca firmele să angajeze mai mulți oameni.

În plus, 32% au nevoie ca angajatorul să le ofere un mediu de lucru mai relaxat, iar 30% ar vrea să li se mărească salariul. Totodată, aproape un sfert consideră că nivelul de stres ar scădea dacă angajatorul le-ar oferi un echilibru între viața profesională și cea personală, iar circa 13% ar vrea ca acesta să introducă posibilitatea de a lucra și de acasă, ori să ofere mai multe zile libere decât cele legale.

Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 2- 18 octombrie 2019, pe un eșantion de 1.018 de utilizatori de internet.

Taxarea pensiilor care nu se bazeaza pe contributie, praf in ochi pentru electorat.

 

Vedeţi prin comparaţie, fostul ministru al justiţiei câştigă mai mult decât Emmanuel Macron, preşedintele Franţei.

Unde îi cazam pe cei 4.450 de condamnaţi care fug de pedepse?

Cati condamnati lipsesc din inchisorile Romaniei?

Conform unei statistici facuta de Politia Romana, 4450 de condamnati la inchisoare se sustrag de la executarea pedepselor, mai pe romaneste inca nu au fost gasiti. Bine bine, dar ce facem cu ei cand ii vor gasi?

Unde isi vor executa pedeapsa si cine ii pazeste cand nu avem nici locuri de cazare si nici personal suficient, angajarile sunt in continuare blocate iar banii insuficienti pentru plata salariilor pana la sfarsitul anului 2019?

In aprilie 2017 Romania promitea ca va moderniza 1351 de locuri de cazare in penitenciare si va construi 8095 de locuri noi.

În prezent, capacitatea sistemului penitenciar ramane la 18.551 locuri de cazare cu un efectiv de 20564 de detinuti, ceea ce duce la un deficit de 2013 locuri raportat la spaţiul individual de 4 metri pătraţi. Deci avem o lipsa de 6063 de locuri de detinere la ora actuala. Si acum ce facem? Ne rugam sa nu fie prinsi pentru ca nu avem locuri de cazare? Ar fi chiar culmea.

În acelasi timp, gradul de ocupare a penitenciarelor se mentine constant la 111% in 2019, desi prin Legea ‘recursului compensatoriu’ au fost eliberati 14.402 detinuti in perioada 2017-2019. Intelegem prin asta, faptul ca legea 169/2017 (recursul compensatoriu) este inutila asa cum am tot spus de la bun inceput! Ai cu cine sa te intelegi?

Printre urmariti se numara insa si condamnati periculosi – aproape 300 pentru fapte violente, aproape 200 de traficanti de carne vie si tot atatia traficanti de droguri, parte din ei continuand sa comita noi infractiuni.

Urmăriți general

Încălcarea Codului rutier – 887

Furturi/tâlhării – 853

Înșelăciune – 506

Corupție – 31

Regimul armelor -16

Total urmăriţi – 4.450

Urmăriţi internaţional – 4.100

 

Recursul compensatoriu ucide din nou!

La finele lunii ianuarie 2019, beneficiind de recursul compensatoriu, deținutul a fost eliberat din penitenciar.

Declarații de la un fost deținut:

”Îl cunoșteam în penitenciar. Era scandalagiu și îi sărea rapid țandăra. A avut chiar probleme înainte de liberare.

L-au prins cu telefoane mobile și a fost ancheta mare atunci la Pușcărie. Nu știu cum le-a introdus, dar a fost prins cu ele. Nu mai aveau ce îi face pentru că își ispășise pedeapsa. Și cu recursul compensatoriu l-au lăsat liber”.

Minciuna are picioare scurte și mai și minte

Cu toate că România s-a angajat în 2017 după condamnarea CEDO, să urmeze un plan de măsuri pe urmatorii sapte ani (2018-2024), ce va moderniza 1351 de locuri de cazare în penitenciare și va construi 8095 de locuri noi, nimic nu s-a intamplat.

Colegii noștri muncesc în aceleași condiții în care sunt cazați deținuții, de multe ori chiar mult mai improprii.

În 2019, al doilea an din cei șapte, ne aflăm în fața unor cifre care arată că Guvernul a făcut: 70 de locuri noi de detenție, a modernizat 282 de locuri existente și a făcut 0 demersuri pentru construirea celor două penitenciare noi promise.

Asta înseamnă că nu s-a făcut absolut nimic! Am avut un ministru mincinos care a făcut doar jocurile personale și ale partidului din care face parte. Nici pe mustăcios nu a fost în stare să-l scape.

Ne aflăm la un pas de rectificarea bugetară care ar mai rezolva din lipsuri, însă să nu ne îmbătăm cu apa rece, pentru că suntem în urma cu respectarea și aplicarea drepturilor salariale și a condițiilor de muncă.

PS. O lupta este pierdută din clipa în care renunți să să o incepi! Mai multa implicare din partea colegilor nu ar strica.

Doar uniti suntem puternici!

Despre Escortă, riscuri, condiții de muncă și lipsuri.

Pe lângă nenumăratele probleme sau neajunsuri din sistemul penitenciar, scoatem in evidenta dificultațile colegilor de la plutonul escorte.

Salarizarea raportată la complexitatea misiunilor desfășurate lasă de dorit, escortele au in continuate cele mai mici salarii din sistem și trebuie să recunoșteam că riscurile există și nu sunt recompensare pe masura.

Federatia Sindicatelor din Administratia Națională a Penitenciarelor a solicitat acordarea sporului de încordare neuropsihică, insă ANP-ul și M.J-ul nu reușește sau nu vrea să-i facă loc în grila de salarizare, cu toate că la politie s-a găsit soluții pentru asta. O să mai insistăm!

Nu avem cum sa nu scoatem in evidenta și condițiile de muncă de la punctele de lucru, condiții care lipsesc cu desăvârșire și fară a fi vreun secret, reamintim faptul ca nu se respectă condițiile minime de igienă, de securitate și sănătate în muncă și totuși, alături de celelalte compartimente, sunt cei care contribuie la bugetul penitenciarelor.

Înființarea punctelor de lucru se face strict pentru profit, presati de planul de buget stabilit de către ANP și nu interesează pe nimeni daca anagajatului îi sunt respectate drepturile.

Atingem și parte din problemele celor care asigura misiunile de transfer, o activitate din ce in ce mai neglijata. Am ajuns sa ne facem misiunile după bunul plac al deținuților, programând ora transferului cat mai târziu posibil, ca nu cumva domnul deținut să fie trezit în miez de noapte pentru a fi transferat.

Faptul că singur și-a inventat „afaceri” pentru a se plimba pe banii contribuabililor, pentru propriile interese, nu ar trebui sa afecteze programul celor care le asigura transferul și în nici un caz pentru o diurna de 20 lei, neactualizată de secole.

Da, atâta acordă ANP-ul angajaților de la transfer deținuți, pentru minim 12 ore muncite.

Nu trebuie sa ne complacem și nu trebuie sa mai soportam orice. A lucra in sistemul penitenciar nu înseamână că trebuie să fim umiliți sau puși la dispoziția deținuților.

Se uita un lucru!

Suntem polițiști de penitenciare și merităm un loc de muncă decent, în care și drepturile noastre trebuiesc respectare!

Și angajații din penitenciare au dreptul la condiții decente de muncă!

Fie că lucrează pe secție, la escorta sau in administrativ, angajații din sistemul penitenciar au dreptul la condiții decente de munca.

Un capăt de hol transformat intr-un birou de 2  metri pătrați, nu reprezintă nici pe departe un birou unde un supraveghetor își poate desfășura activitatea 12-13 ore. Nu mai amintim de acele birouri prin care trec conductele de scurgere sau cele care nu au văzut niciodată lumina naturala. Exemple ar fi multe.

O autoutilitară in care petreci până la 12 – 13 ore, fara centuri de siguranță fara caldura iarna și ventilație vara, nu respecta nici cele mai mici norme de securitate și sănătate în muncă, să nu mai pomenim si de cele din siguranta rutiera.

Administrativul, acolo unde ești îngropat în dosare și birocrație, acele birouri unde în 3 metri pătrați găsești 4 birouri și 5 angajați.

Poate că ar fi momentul că fiecare angajat din sistemul penitenciar să dea statul român în judecată, articolul de mai jos ne arată că se poate, iar istoria ne spune că cei care se ocupa de drepturile astea ale omului țin foarte mult la condițiile din penitenciare!

Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor este o organizatie non-profit finantata din cotizatii si donatii, si depinde de tine pentru a putea apara si promova drepturile si interesele profesionale ale angajatilor din penitenciare. Alege sa sustii un sindicalism activ si independent!

Doneaza online prin PayPal sau direct prin Trasfer Bancar in contul RO92BACX0000000956980000 deschis la UniCredit Bank

Doneaza online prin PayPal sau direct prin Trasfer Bancar in contul RO92BACX0000000956980000 deschis la UniCredit Bank